•  7 ianuarie 1866 a luat fiinţă Colegiul Naţional „Unirea” din Focşani prin Ordinul Domnesc Nr. 26512/10 august 1865, fiind prima unitate de învăţământ secundar din această zona şi între primele din România.  
• 1874 - S-au pus bazele bibliotecii din donaţiile elevilor şi profesorilor, aproximativ 45 de volume.
• 1876 - Biblioteca îşi măreşte fondul de carte datorită lui Ştefan Sihleanu, cetăţean de frunte al oraşului care ia iniţiativa organizării unor acţiuni în acest scop: concerte, baluri, loterii, strângând o sumă importantă de bani.
• 1881-1882 - Se comandă publicaţii în străinătate (Franţa şi Germania) din fondul acordat de Primărie.
• 1907 - Biblioteca a fost accesibilă şi particularilor.
• Primul război mondial a adus mari prejudicii bibliotecii, când localul a fost amenajat ca spital german.
• 1920 - Fondul de carte al Societăţii literare „Grigore Alexandrescu” din şcoala se uneşte cu cel al bibliotecii.
• Al doilea război mondial a adus din nou prejudicii bibliotecii.
• 1948 - Comuniştii dispun distrugerea fondului de carte de factură „burghezo-moşierească”
• Astăzi, fondul de carte numără peste 33.000 volume, dintre care peste 6300 de volume reprezintă fondul documentar de carte veche şi rară.

Vizitatorul grăbit şi neavizat al sălii de lectură a bibliotecii Colegiului Naţional „Unirea” din Focşani va fi poate puţin surprins de mobilierul de epocă şi de cotoarele enciclopediilor din dulapuri. Dar îşi va spune apoi că nu sunt decât nişte relicve ale unei alte epoci revolute, acum în era internetului.

Biblioteca a păstrat în fondul documentar ca prin miracol o serie de tipărituri care exprimă elocvent spiritul momentelor trecute, astfel încât vizitatorul avizat şi imaginativ va avea în faţa rafturilor multe surprize şi prilejuri de reflexie. Întâlnim aici rarităţi bibliografice, performanţe tipografice, carte de consum, manuale vechi, reviste, etc.

Fondul documentar nu păstrează decât o parte din ceea ce exista în anul 1945, când autorităţile comuniste au condamnat cartea veche, expresie a culturii „burghezo-moşiereşti”. Profesorii de atunci ai liceului „au furat” ceea ce au putut din grămada de cărţi destinate dispariţiei, le-au ascuns şi apoi le-au redat proprietarului legitim, bibliotecii liceului.  

Aceste relicve salvate eroic constituie mândria noastră, sunt rarităţi bibliografice şi au intrat în patrimoniul naţional de carte veche, ca de exemplu: Dicţionarul în patru limbi (greaca vulgară, greaca literară, latina şi italiana), 1761; „Histoire du Bas- Empire” par M. Le Compte De Segur, Paris, 1858; „Cronicele României” sau “Letopiseţele Moldaviei şi Vlahiei” de Michail Kogălniceanu, Bucureşti, 1872; „Elemente de matematică” de G. A. Asachi, Iaşi, 1837; „Gramateca Limbei Române” de Tim. Cipariu, Bucureşti, 1877; „Grammaire allemande - practique” par J. Merklin, Metz, 1846; „Gramatica practica româno-franţuzească” de Gheorghe Vida, 1833; „Operele complete” ale lui Voltaire, „Scrisorile d-nei Sevigne”, 1863, „Operele complete” ale lui J. J. Rousseau, Saint-Beauve cu Causeries de lundi (15 volume) ş.a.

Practic, în fondul documentar avem lucrări care acoperă toate domeniile ştiinţei, filosofiei, culturii în general (în limba română şi alte limbi), excelent tipărite, legate şi păstrate. Fondul documentar este de departe cel mai frapant exemplu de excelenţă ca realizare tipografică, de rafinament şi trăinicie a legăturii.

Biblioteca noastră se mândreşte cu publicaţii aparţinând unor foşti elevi şi profesori ai acestui liceu astăzi colegiu, oameni de înaltă şi aleasă simţire, adevăraţi cărturari şi oameni de cultură ca de exemplu: celebrul inginer Anghel Saligny (Album de desen, 1866), marele geograf şi pedagog Simion Mehedinţi, istoricul C. C. Giurescu, istoricul Constantin Buse, geograful Nicolae Alexandru Rădulescu, chimistul Gheorghe Longinescu, inginerul Nicolae I. Manolescu – Fondatorul şcolii româneşti de Teoria Mecanismelor şi Maşinilor, Emil Giurgea, folcloristul, etnograful, dialectologul Ion Diaconu, scriitorul Duiliu Zamfirescu, poeţii Virgil Huzum, Sergiu Huzum, Mihail Steriade, Virgil Panait şi alţi scriitori precum Constantin Apostol, Ion Larian Postolache, Leon Kalustian, Ion Diaconu, Mircea Dinutz, Florin Paraschiv, Emil Giurgea, Sergiu Huzum şi alţii.

Biblioteca este un centru de efervescenţă şi de iniţiativă în domeniul activităţilor de interes şcolar, local, naţional şi chiar internaţional (cenaclu, fotoexpoziţii, expoziţii, schimb de experienţă, activităţi muzicale, prezentare de lucrare de grad, simpozioane, recitaluri de poezie, lansări de carte, recenzii de carte, vernisaje, întâlniri celebre, centenare, comemorări, proiecte, parteneriate, întâlniri cu scriitori, vizite importante, vizionări DVD-uri, audiţii CD-uri, şedinţe culturale) ca de exemplu:

Cenaclul „Hyperion”, 125 de ani de la înfiinţarea Liceului „Unirea” (fotoexpoziţie, expoziţie de carte veche şi rară), „Personalitatea umană şi drepturile omului” (simpozion), File îngălbenite, cotoare aurite (schimb de experienţă cu bibliotecarii şcolari), „Simfonia de-a lungul timpului” (audiţie-concurs), Trio Baroc Ethos, „Concert de lieduri” (tenor Codruţ Bârsan şi Horia Mihail), susţinerea lucrărilor de grad, Dezbatere „Eminescu, Europa şi noi” cu participarea scriitorilor Ioan Dumitru Denciu, Florinel Agafiţei, Adrian Botez, Alexandru Deşliu; lansarea unor publicaţii deosebite ale scriitorilor vrânceni şi nu numai: Popasuri critice, Tablete de duminică de Mircea Dinutz, Loja Iohanică românească, Rog inorog ş.a. de Adrian Botez, Deposedarea de timp de Virgil Panait - membru al Uniunii Scriitorilor din România, Obiective subiective. Ochiul cineastului priveşte lumea prin lentilă de Sergiu Huzum - director de imagine, inventatorul procedeului transtrav, Ion Diaconu. O viaţă dăruită Vrancei de fiica sa Paula Diaconu Balan, Vrancea, geografie fizică şi umană de Nicolae Alexandru Rădulescu, ediţie îngrijită de Costică Neagu, Revista noastră şi multe alte publicaţii; Centenarii (Ion Diaconu, N. Al. Rădulescu) cu participarea unor somităţi din mediul universitar; Comemorări (Petrache Dima, Florin Muscalu), etc., Cine pe cine educă de Dan Puric (DVD) - dezbatere, Eu mi-am imaginat întotdeauna Paradisul sub forma unei biblioteci – invitaţie la lectură; Sub auspiciile Athenei – săptămâna de muzica şi artă pentru elevi; remarcabilele şedinţe ale Societăţii culturale „Grigore Alexandrescu”: „Despre frumos. Nicolae Tesla”; „Leonardo da Vinci. Antonio Vivaldi”; „Mihai Eminescu. Albert Einstein”. Printre alte activităţi de mare anvergură se numără proiectele, respectiv parteneriatele naţionale şi internaţionale (Comenius ş.a.); Sesiuni de referate şi comunicări şi alte activităţi care aduc un laudatio acestui templu al culturii în care au slujit cu devotament şi carismă următorii profesori şi bibliotecari: d-l prof. I. M. Rascu, d-a Mateescu, d-na Elena Gheorghiu, d-na profesoară Nicoleta Apostolescu şi alţii.

Astăzi, fondul de carte numără peste 33.000 de volume, dintre care peste 6300 de volume reprezintă fondul documentar de carte veche şi rară.

                                                                                                            Bibliotecar,

                                                                                                                       Cireşica Chiper